Ce așteaptă Generația Z de la piața muncii

Generația Z, născută între 1995 și 2010, își face treptat intrarea în viața profesională. Este prima generație care a crescut de mică înconjurată de tehnologiile digitale și care, în calitate de „nativi digitali”, le înțelege cu ușurință.

Pandemia de COVID-19 a marcat în mod decisiv ultimii ani de școală și primii ani de formare profesională și studii ai Generației Z: carantina, învățământul la distanță, închiderea școlilor, cursurile universitare online etc. au însemnat, pe de o parte, restricții stricte de contact, iar pe de altă parte, tinerii elevi și studenți au rămas conectați digital cu întreaga lume.

Politica susține Generația Z

Cei care intraseră deja pe piața muncii în 2020 au fost, de multe ori, primii care și-au pierdut locul de muncă din cauza crizei economice. De asemenea, numărul locurilor de ucenicie oferite a scăzut în ultimii doi ani la nivel național. O tendință observabilă la nivel mondial: tinerii sunt șomeri mai des și pentru perioade mai lungi decât înainte de pandemia de COVID-19. La sfârșitul anului 2021, rata șomajului în Germania era de 6,4%, iar la nivel european de 14,0%. Pentru a împiedica consolidarea acestei tendințe, UE a majorat încă de la sfârșitul anului 2020 bugetul alocat „Inițiativei pentru ocuparea forței de muncă a tinerilor“ (YEI) la 145 de milioane de euro.

Eficacitatea măsurilor actuale se va vedea abia în următorii ani. Totuși, o privire către SUA ne dă motive de optimism. Acolo, șomajul în rândul tinerilor a scăzut rapid în ultimul an și se situează în prezent sub 10 la sută – conform previziunilor, pe termen lung. Economiștii și psihologii americani explică acest fenomen prin faptul că tinerii din Generația Z, după ani de stagnare cauzată de pandemie, doresc acum să redevină activi.

Generația Z își dorește diversitate în carieră

Generația Z are, oricum, o atitudine mai relaxată față de viitorul său profesional decât toate generațiile anterioare. Tinerii sunt conștienți că digitalizarea va schimba în viitor profesia și viața de zi cu zi, iar ei privesc acest lucru cu calm și optimism. Echilibrul dintre viața profesională și cea personală nu joacă aproape niciun rol. În schimb, ei caută motivație și sens în modul în care își organizează viața profesională și privată. Aceasta înseamnă structuri clare și programe de lucru fixe, cu suficient spațiu de manevră pentru interesele personale. Astfel, pentru tineri este practic de neconceput să mai răspundă la e-mailuri sau să mai efectueze convorbiri telefonice de afaceri după terminarea programului de lucru.

Generația Z caută activități profesionale interesante și variate, cu provocări mereu noi. Doar 38% dintre ei își pot imagina un loc de muncă pe viață. În schimb, schimbările frecvente de loc de muncă nu sunt o raritate, iar ofertele din cadrul „gig economy” reprezintă adesea opțiunea preferată.

Ce este „gig economy”?

• „Gig Economy” este o piață a muncii destinată liber-profesioniștilor și celor care lucrează cu jumătate de normă, care acceptă misiuni individuale, pe o perioadă limitată. Aceste locuri de muncă nu beneficiază, de obicei, de asigurări sociale și nu sunt însoțite de un contract de muncă.
• Domeniile de activitate ale lucrătorilor pe bază de proiect variază de la conducerea taxiurilor și livrarea de mâncare până la serviciul de relații cu clienții sau activitatea artistică. Cu ajutorul internetului, lucrătorii pe bază de proiect pot găsi comenzi la nivel mondial, lucru valabil atât pentru graficienii independenți, cât și pentru agenții.
• Cercetătorii din domeniul pieței muncii estimează că „gig working” va ocupa în viitor o parte importantă a pieței muncii.